Rezultatele PISA 2025 readuc în discuție o problemă importantă în educația din România: diferența dintre a cunoaște o formulă sau o procedură matematică și a putea folosi matematica pentru a rezolva o problemă.
Elevii români de 15 ani au obținut în PISA 2025 un scor mediu de 419 puncte la matematică, sub media de 463 de puncte a țărilor membre OECD.
Dar poate mai relevant decât scorul mediu este un alt rezultat: 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică, față de 65% în media țărilor OECD. Cu alte cuvinte, 52% s-au situat sub acest nivel.
Ce înseamnă însă „nivelul 2”? Și ce ne spune acest rezultat despre felul în care elevii folosesc matematica?
PISA 2025: România la matematică, în câteva cifre
Datele oficiale publicate pentru România arată:
- 419 puncte – scorul mediu al elevilor români la matematică;
- 463 puncte – media țărilor membre OECD;
- 48% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2 de competență;
- media OECD pentru atingerea acestui prag este de 65%;
- aproximativ 4% dintre elevii români ating nivelurile superioare 5 sau 6, comparativ cu 8% în media OECD.
Este importantă și comparația în timp.
OECD arată că rezultatul României la matematică în 2025 este apropiat statistic de cel din 2022. Așadar, datele nu susțin ideea unei prăbușiri bruște între cele două ediții.
Privite pe o perioadă mai lungă însă, rezultatele la matematică din 2025 sunt mai scăzute decât cele înregistrate în urmă cu aproximativ zece ani, în 2015.
Surse:
OECD – PISA 2025 Results, Country Note: Romania
Ministerul Educației și Cercetării – PISA 2025: rezultatele României
Ce măsoară, de fapt, PISA la matematică?
Aici apare una dintre cele mai importante diferențe dintre PISA și imaginea clasică a unui test de matematică.
OECD definește competența matematică prin capacitatea unei persoane de a raționa matematic și de a formula, utiliza și interpreta matematica pentru rezolvarea problemelor într-o varietate de contexte din lumea reală.
Așadar, PISA nu urmărește doar dacă elevul cunoaște o formulă sau poate reproduce o procedură exersată anterior.
Sunt implicate procese precum:
- înțelegerea situației;
- identificarea informațiilor relevante;
- recunoașterea componentei matematice a problemei;
- alegerea unei strategii;
- folosirea conceptelor și procedurilor potrivite;
- interpretarea rezultatului în context.
Sursa:
OECD – PISA 2025 Assessment and Analytical Framework
Ce înseamnă nivelul 2 la matematică?
OECD consideră nivelul 2 un prag important de competență.
La acest nivel, un elev poate, fără instrucțiuni directe, să recunoască modul în care o situație simplă poate fi reprezentată matematic.
OECD oferă exemple foarte concrete: compararea distanței totale dintre două trasee alternative sau transformarea unor prețuri într-o altă monedă.
Nu vorbim, așadar, despre matematică avansată.
Vorbim despre capacitatea de a recunoaște matematica într-o situație și de a utiliza instrumentele potrivite pentru a ajunge la o soluție.
În PISA 2025, mai mult de jumătate dintre elevii români testați – 52% – nu au atins acest prag.
„Știu formula, dar nu știu ce formulă trebuie să folosesc”
Este o situație pe care mulți elevi și părinți o recunosc.
Elevul poate cunoaște o formulă atunci când este întrebat direct.
Poate rezolva un tip de exercițiu pe care l-a mai întâlnit.
Dificultatea poate apărea atunci când problema este formulată diferit și elevul trebuie să decidă singur:
Ce mi se cere?
Ce informații sunt importante?
Ce concept matematic se aplică aici?
Ce strategie aleg?
Are sens rezultatul pe care l-am obținut?
PISA 2025 nu ne permite să spunem că aceasta este explicația rezultatelor tuturor elevilor români. Rezultatele unei evaluări internaționale nu pot diagnostica dificultatea pe care o are un anumit copil.
Dar evaluarea măsoară explicit capacitatea de a raționa matematic și de a folosi matematica în contexte diferite. Iar procentul elevilor români care nu ating nivelul 2 arată că există o problemă importantă la nivel de sistem în atingerea acestui prag de competență.
A ști matematica nu înseamnă doar a memora formule
Memorarea are rolul ei. Formulele, proprietățile și procedurile trebuie cunoscute.
Dar cunoașterea lor nu este suficientă dacă elevul nu poate decide când, de ce și cum să le folosească.
În cadrul PISA, raționamentul matematic include evaluarea situațiilor, alegerea strategiilor, formularea concluziilor logice, dezvoltarea soluțiilor și recunoașterea modului în care acestea pot fi aplicate.
De aceea, învățarea matematicii presupune mai multe niveluri:
1. Cunoaștere
Elevul știe conceptul, formula sau regula.
2. Înțelegere
Elevul poate explica ce înseamnă și de ce funcționează.
3. Aplicare
Poate folosi ceea ce știe într-un exercițiu.
4. Transfer
Poate recunoaște același concept într-o problemă formulată diferit sau într-un context nou.
5. Verificare
Poate analiza dacă rezultatul obținut este plauzibil și dacă răspunde problemei inițiale.
Aceste etape nu reprezintă nivelurile oficiale PISA, ci un mod practic de a explica diferența dintre simpla memorare și utilizarea matematicii.
Ce ne spun nivelurile superioare PISA?
Diferența devine și mai clară dacă ne uităm la elevii care ating nivelurile 5 și 6.
În PISA 2025, aproximativ 4% dintre elevii români au ajuns la aceste niveluri, față de 8% în media OECD.
La nivelurile superioare, elevii pot modela matematic situații complexe și pot selecta, compara și evalua strategii potrivite pentru rezolvarea lor.
Cu alte cuvinte, performanța ridicată nu înseamnă doar calcule mai dificile. Presupune un nivel mai mare de autonomie în raționament și alegerea strategiei.
Rezultatele PISA nu spun că un copil „nu este bun la matematică”
Acesta este un lucru important pentru părinți.
PISA este o evaluare realizată pe un eșantion reprezentativ de elevi în vârstă de 15 ani. În România, la ediția din 2025 au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, eșantion reprezentativ pentru aproximativ 172.000 de elevi de această vârstă.
Rezultatele descriu tendințe la nivelul populației evaluate. Ele nu reprezintă un diagnostic individual.
Un elev care are dificultăți la matematică poate avea probleme foarte diferite:
- lacune acumulate în anii anteriori;
- dificultăți la anumite capitole;
- dificultăți în înțelegerea cerinței;
- probleme de calcul;
- dificultăți în alegerea strategiei;
- probleme în transferul unei noțiuni către un context nou.
De aceea, înainte de a spune că un copil „nu se pricepe la matematică”, este mult mai util să identificăm unde apare concret blocajul.
De ce contează identificarea lacunelor
Matematica este o materie cumulativă: noțiunile noi folosesc frecvent cunoștințe construite anterior.
Dacă o bază nu este suficient consolidată, dificultatea poate deveni vizibilă mai târziu, când elevul trebuie să folosească acea noțiune într-un context mai complex.
De aceea, la VictoriaEdu, pregătirea la matematică pornește de la nivelul actual al elevului și de la identificarea lacunelor, înainte de stabilirea unui plan de lucru.
Pentru elevii de gimnaziu și liceu, poți vedea aici cum este organizată pregătirea la matematică VictoriaEdu.
Ce poate face diferit un elev atunci când învață matematica?
Rezultatele PISA nu oferă o „rețetă” individuală pentru fiecare elev. Putem însă desprinde din cadrul de evaluare câteva întrebări utile pentru felul în care exersăm matematica.
După rezolvarea unui exercițiu, elevul poate încerca să răspundă:
- De ce am ales această metodă?
- Ce informații din problemă au fost importante?
- Aș recunoaște același concept dacă problema ar fi formulată diferit?
- Există și altă metodă de rezolvare?
- Rezultatul meu are sens?
- Pot explica altcuiva de ce soluția este corectă?
Aceste întrebări nu înlocuiesc exercițiul. Îl transformă însă din simplă repetare într-un proces în care elevul trebuie să explice și să justifice ceea ce face.
Ce legătură are acest lucru cu Evaluarea Națională?
PISA și Evaluarea Națională sunt evaluări diferite, cu obiective și structuri diferite. Nu trebuie confundate.
Există însă o competență importantă în ambele contexte: elevul trebuie să citească o cerință, să identifice informația relevantă și să construiască o rezolvare.
În pregătirea pentru Evaluarea Națională la matematică, consolidarea materiei trebuie însoțită de lucru pe probleme, strategie de rezolvare și verificarea greșelilor.
Poți vedea aici programul VictoriaEdu de pregătire pentru Evaluarea Națională la Română și Matematică și calendarul nostru de simulări pentru Evaluarea Națională.
PISA 2025: problema nu poate fi redusă la o singură cauză
Ar fi tentant să explicăm rezultatul României printr-o singură propoziție: „elevii memorează prea mult”, „programa este prea grea”, „nu se fac suficiente exerciții” sau „telefonul este de vină”.
Datele PISA 2025 nu justifică asemenea concluzii simple.
Performanța educațională este asociată cu numeroși factori, iar datele pentru România arată inclusiv diferențe socioeconomice și teritoriale importante.
Ministerul Educației arată, de exemplu, că în PISA 2025 există diferențe de aproximativ 109 puncte la matematică între elevii din școlile din mediul urban și cei din mediul rural.
Aceasta este o diferență foarte mare și arată de ce rezultatele naționale trebuie interpretate cu prudență.
Nu există un singur „elev român” și nici o singură explicație pentru toate rezultatele.
Ce putem învăța, totuși, din rezultatele PISA 2025?
PISA 2025 nu ne spune cum trebuie pregătit un anumit copil.
Ne arată însă foarte clar ce înseamnă competența matematică pe care o măsoară: nu numai cunoașterea unor proceduri, ci capacitatea de a raționa, de a formula matematic o situație, de a utiliza matematica și de a interpreta rezultatul.
Iar pentru România, cifrele sunt clare:
419 puncte la matematică, față de 463 media OECD.
48% dintre elevi ating cel puțin nivelul 2, față de 65% media OECD.
Aproximativ 4% ating nivelurile 5–6, față de 8% media OECD.
Aceste date nu sunt un verdict asupra unui copil.
Sunt însă un argument puternic pentru o idee simplă: matematica trebuie nu doar învățată, ci înțeleasă și folosită.
Pentru un elev, întrebarea importantă nu este doar:
„Știi formula?”
Ci și:
„Știi când să o folosești, de ce o folosești și ce înseamnă rezultatul?”
Întrebări frecvente despre PISA 2025 și matematică
Ce scor a obținut România la matematică în PISA 2025?
Elevii români de 15 ani au obținut un scor mediu de 419 puncte la matematică, comparativ cu media de 463 de puncte a țărilor membre OECD.
Câți elevi români ating nivelul minim de competență la matematică?
La testele PISA 2025, 48% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competență la matematică. Media țărilor OECD este de 65%.
Ce înseamnă nivelul 2 la matematică în PISA?
La nivelul 2, elevii pot recunoaște, fără instrucțiuni directe, cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă. Exemplele OECD includ compararea distanțelor dintre două trasee sau conversia unor prețuri într-o altă monedă.
Au scăzut rezultatele României la matematică față de PISA 2022?
OECD arată că rezultatele României la matematică în 2025 sunt apropiate statistic de cele din 2022. Pe termen mai lung însă, performanța din 2025 este mai redusă decât cea observată în 2015.
PISA testează materia predată la școală?
PISA nu este conceput ca un examen care verifică pur și simplu reproducerea unei programe școlare naționale. Evaluarea urmărește modul în care elevii de 15 ani folosesc cunoștințele și competențele pentru a rezolva probleme și situații relevante.
Ce înseamnă „competență matematică” în PISA?
OECD definește competența matematică prin capacitatea de a raționa matematic și de a formula, utiliza și interpreta matematica pentru rezolvarea problemelor în diferite contexte din lumea reală.
Surse și documente consultate
OECD – PISA 2025 Results (Volume I), Country Note: Romania
Datele oficiale privind scorurile României, nivelurile de competență și evoluția rezultatelor.
https://www.oecd.org/en/publications/pisa-2025-results-volume-i-country-notes_2d4ff9ea-en/romania_2b6e8684-en.html
OECD – PISA 2025 Assessment and Analytical Framework
Definiția competenței matematice și cadrul conceptual al evaluării.
https://www.oecd.org/content/dam/oecd/en/publications/reports/2026/05/pisa-2025-assessment-and-analytical-framework_3abce6d6/86c36975-en.pdf
Ministerul Educației și Cercetării – Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025
Date privind eșantionul României, rezultatele și diferențele urban-rural.
https://www.edu.ro/press_rel_64_26_PISA_2025_rezultate_RO