Un copil poate citi corect toate cuvintele dintr-un text și, totuși, să aibă dificultăți atunci când trebuie să spună care este ideea principală, să găsească o informație, să facă o legătură între două fragmente sau să explice ce a înțeles.
A citi un text și a înțelege un text nu sunt același lucru.
Rezultatele PISA 2025 pentru România readuc în atenție tocmai această diferență.
Elevii români de 15 ani au obținut un scor mediu de 413 puncte la Lectură, sub media de 461 de puncte a țărilor membre OECD.
Mai important: doar 52% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competență la lectură, considerat de PISA un nivel de bază al competenței. Media OECD este de 69%.
Asta înseamnă că aproape jumătate dintre elevii români testați nu au atins acest prag.
Ce măsoară însă PISA atunci când vorbește despre „Lectură”? Și ce putem înțelege din aceste rezultate?
PISA 2025: România la Lectură, în câteva cifre
Datele oficiale publicate de OECD și de Ministerul Educației și Cercetării arată:
- 413 puncte – scorul mediu al elevilor români la Lectură;
- 461 de puncte – media țărilor membre OECD;
- 52% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2;
- media OECD pentru atingerea acestui prag este de 69%;
- doar 1% dintre elevii români ating nivelul 5 sau mai mult, față de 6% în media OECD.
În cazul Lecturii apare și o diferență importantă față de rezultatele la Matematică.
În timp ce rezultatul României la Matematică în 2025 este apropiat statistic de cel din 2022, la Lectură scorul mediu a scăzut cu 16 puncte între 2022 și 2025.
Privind pe termen mai lung, OECD arată și că, față de 2015, proporția elevilor români care se află sub nivelul 2 la Lectură a crescut cu 9 puncte procentuale.
Surse:
OECD – PISA 2025 Results, Country Note: Romania
Ministerul Educației și Cercetării – PISA 2025: rezultatele României
Ce măsoară, de fapt, PISA la Lectură?
PISA nu este un test la disciplina Limba și literatura română.
Este o distincție importantă.
Evaluarea internațională urmărește competența de lectură a elevilor de 15 ani: capacitatea lor de a înțelege și utiliza informația din texte și de a reflecta asupra celor citite.
Prin urmare, rezultatul României la PISA nu trebuie interpretat ca o „notă la Română” acordată elevilor români.
PISA urmărește ceva mai larg: ce poate face un elev cu informația pe care o citește.
Ce înseamnă nivelul 2 la Lectură?
Nivelul 2 este un reper foarte util pentru a înțelege rezultatele.
Potrivit OECD, la acest nivel un elev poate, printre altele:
- să identifice ideea principală într-un text de lungime moderată;
- să găsească informații pe baza unor criterii explicite, chiar dacă acestea pot fi uneori complexe;
- să reflecteze asupra scopului și formei unui text atunci când i se cere explicit acest lucru.
Nu vorbim, așadar, despre interpretarea unor opere literare foarte dificile.
Vorbim despre competențe fundamentale de înțelegere a informației.
În România, 52% dintre elevii testați au atins cel puțin acest nivel în PISA 2025.
Ceilalți 48% s-au situat sub acest prag.
Cum poate un copil să citească și totuși să nu înțeleagă?
Pentru că lectura nu se termină atunci când am pronunțat corect ultimul cuvânt al textului.
Un elev poate fi capabil să citească fluent și totuși să întâmpine dificultăți când trebuie să răspundă la întrebări precum:
Care este ideea principală?
Ce informație este importantă și ce informație este secundară?
Unde găsesc în text dovada pentru răspunsul meu?
Ce pot deduce din ceea ce am citit, chiar dacă nu este spus direct?
Care este scopul textului?
Pot diferenția o informație de o opinie?
Acestea sunt niveluri diferite de lucru cu un text.
De aceea, atunci când un copil spune „Am citit, dar nu am înțeles”, problema nu poate fi redusă automat la lipsa de atenție sau la faptul că „nu citește suficient”.
Trebuie identificat unde apare dificultatea.
A găsi informația nu este același lucru cu a o înțelege
Să presupunem că un elev primește un text și trei tipuri de cerințe.
Prima îi cere să găsească o informație formulată explicit.
A doua îi cere să explice ideea principală.
A treia îi cere să tragă o concluzie folosind informații aflate în două locuri diferite ale textului.
Toate pornesc de la același text, dar solicită operații diferite.
În primul caz, elevul caută.
În al doilea, trebuie să selecteze și să sintetizeze.
În al treilea, trebuie să stabilească o relație între informații și să construiască o concluzie.
Tocmai de aceea simpla întrebare „Ai citit textul?” nu ne spune dacă textul a fost și înțeles.
Ce pot face elevii care ajung la nivelurile superioare?
Datele PISA 2025 arată că doar 1% dintre elevii români au atins nivelul 5 sau mai mult la Lectură, față de 6% în media OECD.
OECD descrie competențele acestor elevi într-un mod relevant.
Ei pot înțelege texte lungi, pot lucra cu idei abstracte sau contraintuitive și pot face distincția între fapt și opinie inclusiv pe baza unor indicii implicite legate de conținutul sau sursa informației.
Așadar, la nivelurile ridicate nu vorbim pur și simplu despre „a citi mai mult”.
Vorbim despre a analiza ceea ce citim.
Înțelegerea unui text înseamnă mai mult decât găsirea răspunsului corect
Pentru un elev, o strategie utilă nu este doar să caute răspunsul, ci să poată explica de ce acel răspuns este corect.
De exemplu:
Unde apare informația în text?
Ce fragment susține răspunsul meu?
Este această idee exprimată direct sau am dedus-o?
Ce alte informații din text mă ajută să ajung la concluzie?
Este ceea ce spun eu în text sau este doar părerea mea?
Astfel de întrebări mută atenția de la simpla identificare a unui răspuns către procesul de înțelegere.
De ce este importantă această competență și dincolo de ora de Română?
Competența de lectură nu este necesară numai la Limba și literatura română.
Un elev trebuie să înțeleagă texte și cerințe și la Matematică, Istorie, Geografie, Biologie, Fizică sau Chimie.
Trebuie să poată identifica informații, să înțeleagă relații între ele și să distingă ceea ce este relevant pentru problema pe care o are de rezolvat.
De aceea, dificultățile de înțelegere a unui text se pot manifesta și în situații în care, aparent, problema nu are legătură cu Româna.
Un elev poate, de exemplu, să cunoască noțiunea matematică necesară pentru rezolvarea unei probleme, dar să interpreteze greșit cerința.
Am discutat această diferență dintre cunoaștere și aplicare și în articolul nostru despre PISA 2025 și matematică.
PISA 2025 nu ne spune de ce un anumit copil are dificultăți la citire
Această precizare este importantă.
PISA este o evaluare internațională realizată pe eșantioane reprezentative de elevi de 15 ani.
În România, la PISA 2025 au participat 7.725 de elevi din 322 de școli, reprezentând aproximativ 172.000 de elevi de această vârstă.
Rezultatele permit analiza sistemului educațional și comparații între grupuri și țări.
Ele nu reprezintă însă un diagnostic pentru un anumit copil.
Dacă un elev citește un text și nu reușește să răspundă corect la întrebări, cauza nu poate fi stabilită din rezultatele PISA.
Dificultatea trebuie observată și analizată individual.
Există și diferențe foarte mari între elevii din România
Media națională ascunde diferențe importante.
Ministerul Educației și Cercetării arată că în PISA 2025 diferența la Lectură dintre elevii din școlile din mediul urban și cei din școlile din mediul rural este de aproximativ 94 de puncte.
Datele PISA indică, de asemenea, disparități asociate statutului socioeconomic.
Așadar, nici aici nu putem vorbi despre „elevul român” ca și cum toți copiii ar avea aceeași experiență educațională și aceleași dificultăți.
Rezultatul național trebuie interpretat în acest context.
Ce legătură există cu pregătirea la Limba și literatura română?
PISA și examenele naționale din România sunt evaluări diferite. Nu au aceeași structură și nu urmăresc exact aceleași obiective.
Dar capacitatea de a înțelege un text este importantă și în pregătirea școlară la Limba și literatura română.
Înainte de a construi un răspuns, elevul trebuie să poată identifica informația, să înțeleagă sensul textului, să observe relațiile dintre idei și să formuleze ceea ce a înțeles.
De aceea, pregătirea la Română nu ar trebui redusă la memorarea unor definiții sau a unor modele de răspuns.
La VictoriaEdu, lucrul cu elevul pornește de la identificarea dificultăților concrete și continuă cu consolidarea noțiunilor și exersarea aplicării lor.
Poți vedea aici cum organizăm pregătirea la Limba și literatura română.
Pentru elevii de clasa a VIII-a, găsești separat programul de pregătire pentru Evaluarea Națională și calendarul simulărilor pentru Evaluarea Națională.
Ce poate face un elev pentru a verifica dacă a înțeles cu adevărat un text?
Un exercițiu simplu este să nu închidă textul imediat după ce l-a citit.
Poate încerca să răspundă la câteva întrebări:
Despre ce este textul, într-o singură propoziție?
Care sunt cele mai importante două sau trei idei?
Ce informație pot găsi direct în text?
Ce informație trebuie să deduc?
Ce fragment susține concluzia mea?
Există ceva ce nu am înțeles?
Pot explica textul altcuiva fără să îl recitesc integral?
Aceste întrebări nu reprezintă o metodologie PISA și nici o rețetă universală de învățare. Sunt un mod practic de a verifica dacă lectura a depășit nivelul simplei parcurgeri a cuvintelor.
De la „am citit” la „am înțeles”
Rezultatele PISA 2025 nu trebuie transformate într-o etichetă pentru elevii români.
Dar nici nu trebuie ignorate.
Datele sunt clare:
413 puncte la Lectură pentru România, față de 461 media OECD.
52% dintre elevii români ating cel puțin nivelul 2, față de 69% media OECD.
Doar 1% ajung la nivelul 5 sau mai mult, față de 6% în media OECD.
Și, spre deosebire de Matematică, unde rezultatul din 2025 este apropiat statistic de cel din 2022, la Lectură România a înregistrat o scădere de 16 puncte.
Aceste cifre nu ne spun de ce un anumit copil are dificultăți.
Dar ne arată cât de important este să nu confundăm capacitatea de a parcurge un text cu capacitatea de a-l înțelege, analiza și utiliza.
Poate că, după ce un copil termină de citit, întrebarea cea mai utilă nu este:
„Ai citit?”
Ci:
„Ce ai înțeles?”
Întrebări frecvente despre PISA 2025 și Lectură
Ce scor a obținut România la Lectură în PISA 2025?
România a obținut un scor mediu de 413 puncte la Lectură, comparativ cu media de 461 de puncte a țărilor membre OECD.
Câți elevi români ating nivelul minim de competență la Lectură?
În PISA 2025, 52% dintre elevii români au atins cel puțin nivelul 2 de competență la Lectură. Media OECD este de 69%.
Ce înseamnă nivelul 2 la Lectură?
La acest nivel, elevii pot, printre altele, să identifice ideea principală într-un text de lungime moderată, să găsească informații pe baza unor criterii explicite și să reflecteze asupra scopului și formei unui text atunci când li se cere explicit.
Au scăzut rezultatele României la Lectură față de PISA 2022?
Da. Potrivit datelor oficiale PISA 2025, scorul mediu al României la Lectură a scăzut cu 16 puncte între 2022 și 2025.
PISA 2025 testează Limba și literatura română?
Nu. PISA evaluează competența de lectură a elevilor de 15 ani. Nu este un examen la disciplina Limba și literatura română și nu verifică programa școlară românească în același mod în care o face un examen național.
De ce poate un copil să citească fluent fără să înțeleagă bine textul?
Citirea fluentă și înțelegerea textului implică abilități diferite. Înțelegerea presupune, printre altele, identificarea ideilor importante, găsirea și conectarea informațiilor, realizarea unor inferențe și interpretarea sensului textului. Dificultatea concretă a unui copil trebuie însă evaluată individual; rezultatele PISA nu permit stabilirea cauzei într-un caz particular.
Surse și documente consultate
OECD – PISA 2025 Results (Volume I), Country Note: Romania
Date privind scorul României, nivelurile de competență și evoluția rezultatelor la Lectură.
https://www.oecd.org/en/publications/pisa-2025-results-volume-i-country-notes_2d4ff9ea-en/romania_2b6e8684-en.html
OECD – PISA 2025 Results (Volume I)
Rezultatele și comparațiile internaționale ale evaluării PISA 2025.
https://www.oecd.org/en/publications/pisa-2025-results-volume-i_73451bc5-en.html
Ministerul Educației și Cercetării – Sistemul educațional românesc în oglinda evaluărilor naționale și internaționale: Focus PISA 2025
Date privind rezultatele României, eșantionul național și diferențele urban-rural.
https://www.edu.ro/press_rel_64_26_PISA_2025_rezultate_RO